Ce este fericirea?

samingersoll.com

Citeam zilele trecute, în ultimul număr al revistei The One, un articol despre fericire.

„Obsesia faţă de fericire a ajuns să ne macine în asemenea măsură, încât s-a transformat într-o obligaţie în programul nostru de fiecare zi, iar studiile despre fericire primesc cele mai mari finanţări. E ceva comun  să-ţi cauţi fericirea în sala de yoga sau la „seminarii de iluminare” şi alte şedinţe de dezvoltare.”

Interesant mi se pare că în acelaşi număr al revistei era şi un articol despre efectul Placebo şi cum starea de spirit ne poate influenţa capacitatea de recuperare. Oare în cazul fericirii nu vorbim despre acelaşi fenomen? Oare nu suntem fericiţi în măsura în care ne permitem acest lucru? Oare nu căutăm fericirea în cele mai nepotrivite locuri?

Pentru mine, fericirea este un puzzle. În funcţie de fiecare persoană, acesta are un număr mai mic sau mai mare de piese. Cum eu întotdeauna găsesc fericirea în cele mai mici lucruri, puzzle-ul meu face parte din categoria grea 🙂 Probabil o să revin într-un post viitor cu un top, poate reuşesc să inspir şi fericirea voastră.

Fericirea mea este linişte şi bucurie în egală măsură. Şi mai cred că recunoştinţa te face fericit. Repet, e ceva relativ tocmai pentru că suntem diferiţi. Poţi să alergi toată viaţa după fericire şi să nu o atingi niciodată. Schimbă tactica! Stai pe loc şi poate vine ea la tine sau poate realizezi că nu ai nevoie de ea. Mulţumirea e sora mai mică a fericirii. Să fii împăcat cu cine eşti, cu oamenii din jurul tău, cu lucrurile pe care le-ai realizat, înseamnă tare mult, mai mult decât vrem noi să credem. Dacă mă citiţi şi vă gândiţi: „ce baliverne ieftine”, nu vă condamn. Aşa gândeam şi eu. Eram veşnic nemulţumită (greu de crezut, dar mai rău decât în ziua de astăzi), nimic nu era pe placul meu, îmi doream să fac 100 de lucruri în acelaşi timp şi nimic nu-mi ieşea cum trebuia. Până de voie, de nevoie, a trebuit să pun frână. Priorităţile mi s-au schimbat la un pocnit de degete. Mi-a fost greu să înţeleg că suntem responsabili pentru propria sănătate fizică şi psihică. E un împrumut pe termen lung. Deciziile pe care le luăm astăzi, au puterea să ne influenţeze restul vieţii.

Sunt curioasă ce are Radu de spus, poate ne ajută cu o poezie frumoasă care să ne aducă mai multă fericire, Cristina cum ne poate învăţă să fim fericiţi şi activi, cum crede Bia că se împacă un stil de viaţă eco cu fericirea, dacă ar putea Clara să ne facă fericiţi cu o poză reuşită, Miki, Vio aştept sugestiile voastre. Vreau să aflu tot ceea ce vă face pe voi fericiţi.